fbpx
Tehnologie

Rearhitecturizarea paradigmelor educaționale pentru era digitală

Revoluția tehnologică din anii ’80 precum și saltul electronic produs în anii ’90 ai secolului trecut au transformat vertiginos lumea economică, socială și implicit cea educațională. Grație emergenței noilor tehnologii informaționale și de comunicare (NTIC) ce pot fi utilizate cu succes în spațiul educațional, statutul sistemului tradițional și arhitectura paradigmelor educaționale capătă cu totul alt contur, făcându-și loc sisteme noi de învățare: învățarea la distanță, învățarea online, învățarea de tip hibrid (Blending Learning), tele-educaţia, e-learning, care sunt practic cvasisinonimice, scrie Ghenadie Râbacov.

Conform definiției propuse de Comisia Europeană, e-learning înseamnă « utilisation des nouvelles technologies multimédia et de l’Internet pour améliorer la qualité de l’apprentissage en facilitant l’accès à des ressources et des services, ainsi que les échanges et la collaboration à distance »(Commission européenne, 2001) – utilizarea noilor tehnologii multimedia și a Internetului pentru a îmbunătăți calitatea învățării, facilitând accesul la resurse și tehnici precum și schimburile de informații și colaborările la distanță (traducerea noastră).

La etapa actuală arealul noilor educații este unul foarte fierbinte, fiind în continuă mișcare și reformare, datorită complexității sale în concordanță cu perspectiva procesuală și relațională a educației. Prezența și utilizarea computerului sau a telefonului mobil în sălile de curs este echivalentă cu descoperirea tiparului. În prezent, aproape fiecare curs de lecții este secondat de o prezentare PowerPoint, Prezi sau în alte formate, publicații pe pagini web, baze de date multimedia ș.a.

Există trei sensuri ale cuvântului paradigmă, explicitate de C. Bârzea (1995, pp. 96-97):

  1. Sensul lingvistic – În limbile care folosesc declinări și conjugări, paradigma semnifică ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt; într-o accepțiune lărgită, cuprinde totalitatea termenilor aparținând aceleiași categorii gramaticale, care se pot substitui unul cu altul.
  2. Sensul filosofic – În scrierile filosofice, cuvântul paradigmă a fost întrebuințat cu sensul de exemplu sau model al unui sistem de gândire. La Platon, paradigmele sunt exemplele sau cazurile individuale prin care se exprimă ideile.
  3. Sensul epistemologic – Paradigma a devenit un instrument al cunoașterii științifice abia în anii ’60-70, în contextul „noii metateorii”, când apar primele studii care necesită o profundă reflecție asupra sistemului intern al pedagogiei, susținând nevoia clarificării statutului epistemologic al acesteia. Pe acest fond extrem de favorabil a apărut cartea lui Th. Kuhn Structura revoluțiilor științifice. Kuhn argumentează că cercetarea științifică nu este condusă în primul rând de teorii și reguli metodologice generale, ci de experiențe împărtășite în comun, ce sunt încastrate în paradigme. Sensul filosofic trece pe plan secundar, astfel încât s-a adoptat foarte repede această accepțiune epistemologică: paradigmele sunt teoriile dominante folosite de comunitatea științifică într-o anumită epocă sau la un anumit stadiu de evoluție al științei respective. Această definiție a fost revizuită și completată la diversele ediții ale cărții lui Kuhn, dar și de criticii săi: Masterman (1970), Shapere (1971), Sneed (1975), Getzels (1976), Bohme şi Van den Daele (1977), Kisiel (1982), Landry (1986).

Întregul subiect îl citiţi pe rabacov.net

Articole asemănătoare

Google Maps are o nouă funcție: Va afişa câte cazuri de Covid-19 sunt într-o anumită regiune

Anna Casian-Musteață

În primele 3 luni ale anului, moldovenii au utilizat 33,5 mil. GB de internet

Atenție! Site-urile WordPress – supuse atacurilor cibernetice

Redacția Regional
Se încarcă....