Social

Azi marcăm Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri

Azi marcăm Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri

Ziua Internațională de luptă împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri, marcată anual pe 26 iunie vine să reamintească despre obiectivele pe care statele membre ale ONU le-au adoptat pentru a crea o societate internațională fără abuz de droguri.

În anul curent evenimentul este la cea de-a 32-a sa ediție. Sloganul fiind  – Sănătatea pentru justiție. Justiția pentru sănătate –  ține să evidențieze că justiția și sănătatea sunt două părți ale uneia și aceleiași monede, în cazul în care se impune rezolvarea problemelor legate de droguri. Pentru a obține răspunsuri scontate și rezultate eficiente la problema globală a drogurilor,  se cere ca instituțiile incluzive și responsabile de justiție penală, de sănătate și de servicii sociale să-și conjuge eforturile și să lucreze împreună pentru a oferi soluții integrate, în conformitate cu convențiile internaționale privind controlul drogurilor, obligațiile privind drepturile omului și Obiectivele de dezvoltare durabilă.

Deoarece consumul și traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale societăţii, care continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor la nivel global, acesta, prin mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, dezvoltarea noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, mondializarea crimei organizate, determină noi provocări în propagarea şi răspândirea fenomenului. La fel, nici măsurile luate de fiecare ţară,  de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea acestui fenomen sau izolarea lui la nivelul unei regiuni geografice sau a unui singur stat.

Astfel, acţiunilor de informare, educare și comunicare (IEC) le revine rolul de a accentua asupra importanţei atitudinii vigilente şi responsabile ale adulţilor: părinţi, educatori, personal din serviciile preventive, decidenţi – toți care  vor încuraja copiii şi tinerii din comunităţi să stea departe de droguri. În special, deoarece tinerii invocă de multe ori despre maximele induse de aceste medicamente ilicite, însă încă nu pot fi conștienți de numeroasele minime sau daune pe care le pot provoca.

Se estimează că: peste 92 de mil. de persoane cu vârsta de 15-64 de ani din Uniunea Europeană au încercat droguri într-un moment al vieții; mai frecvent consumă bărbații (56,0 milioane) decât femeile (36,3 milioane); canabisul este drogul încercat cel mai frecvent utilizat (53,5 mil. bărbați și 34,3 mil. femei); de-a lungul vieții cocaină consumă mai puțini -11,8 mil. bărbați și 5,2 mil. femei; MDMA, Ecstasy – 9,0 mil. bărbați și 4,5 mil. femei; amfetamine – 8,0 mil. bărbați și 4,0 mil. femei. Fenomenul dat reprezintă una din cauza majoră a mortalităţii evitabile în rândul tinerilor – în mod direct – prin supradoză de droguri, şi indirect – boli, accidente, violenţă şi suicid, asociate consumului de droguri. Se estimează că  mortalitatea constituie anual între 1-2%, iar în Europa dintre decedați de la 10.000 până la 20.000 constituie consumatorii de opiacee.

Și în Republica Moldova este îngrijorător, că în ultimii ani situația prin narcomanie se agravează: în 2018 în evidență medicală au fost luate 668 cazuri noi;  cumulativ în evidență sunt 11805 cazuri, inclusiv 42 adolescenți; vârsta celor cu dependență în medie constituie 23,6 ani, iar fără dependență 21,1ani; prin consum de droguri 32 persoane au decedat.

Rezultatele Studiului de evaluare a comportamentelor de sănătate ale copiilor de vârstă școlară din republică (HBSC, 2014) denotă că: cca 4,9% dintre respondenți au indicat că au consumat droguri (marijuana, hașiș, iarbă, etc.) în decursul vieții, inclusiv 1,4% în decursul ultimei luni; băieții, de 3 ori mai frecvent decât fetele, au relatat încercarea canabisului în decursul vieții (7,5% și 2,5%) și de cca 5 ori mai frecvent în decursul ultimei luni (2,4% și 0,5%); rata elevilor care au consumat canabis, cel puțin o dată în viață crește odată cu vârsta constituind următoarele cifre: 0,6% la11 ani; 1,7% la13 ani; 5,7% la15 ani și 11,3% la 17 ani.

Consumul de droguri este asociat cu probleme de sănătate acute și cronice, agravate de diverși factori, precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea persoanei și contextul social în care sunt consumate drogurile. Impactul teribil al consumului de droguri se prezintă prin cazurile de HIV, hepatită și tuberculoză, dereglarea dezvoltării psiho-emoțională, în special al tinerilor și riscul formării dependenţei. De asemenea, consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor si tinerilor de educaţie şi angajare, iar în ultima instanță impactul se resimte și în comunităţi, sistemele de sănătate,  justiţie penală, precum și în întreaga societate.

La iveală apare și un alt fenomen îngrijorător, precum legătura dintre consumul de droguri, criminalitate și terorism – fiind percepute ca o obstrucție îngrijorătoare pentru realizarea agendei pentru dezvoltare durabilă până în 2030, în special  obiectivul 3 privind sănătatea și obiectivul 16 privind societățile pașnice.

Dezvoltarea și punerea în practică a unor intervenții eficace, bazate pe dovezi, la problemele asociate consumului de droguri, reprezintă o preocupare importantă a politicilor europene în domeniu și implică o serie de măsuri. Metodele de prevenire și de intervenție timpurie au ca scop prevenirea consumului de droguri și a problemelor asociate, în timp ce tratamentul, care implică atât abordări psiho-sociale, cât și farmacologice, reprezintă principalul răspuns la problema dependenței.

Consumul substanţelor stupefiante şi psihotrope este un fenomen complex cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

În acest sens se propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, având drept fundament 3 componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc: reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri); reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri); reducerea riscurilor.

Politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază, precum prevenirea primară; tratamentul şi reabilitarea; reducerea riscului; reducerea ofertei de droguri.

Problema drogurilor rămâne a fi una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmând ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv în domeniul sănătăţii. Se impune întreprinderea de  acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice.

Ne poți susține printr-o donație aici:
Se incarca....